Cum manipulează influencerii din România publicul online în 2025

În era digitală actuală, manipularea online a devenit o preocupare majoră, mai ales când vine vorba de influenceri, acei creatori de conținut cu audiențe vaste pe rețelele sociale. Manipularea online se referă la încercarea de a controla sau influența percepțiile, emoțiile și acțiunile publicului prin tehnici insidioase, adesea fără ca acesta să-și dea seama. De ce este acest subiect atât de relevant în România anului 2025? Pentru că petrecem tot mai mult timp conectați și ne informăm, cumpărăm sau ne formăm opinii sub influența conținutului digital. Un studiu recent arată că peste 93% dintre români petrec cel puțin o oră pe zi pe rețelele sociale, iar 21% stau peste 4 ore zilnic. Concomitent, piața de Influencer Marketing din România a explodat la peste 100 de milioane de euro în 2024, de 5 ori mai mult decât la începutul pandemiei. Cu alte cuvinte, influența acestor creatori de conținut asupra noastră a devenit proporțională cu timpul și banii investiți online.

Această putere de influență poate fi folosită pozitiv, pentru educare, inspirație, mobilizare civică, dar și negativ, pentru manipulare și exploatarea publicului. Când mii sau chiar milioane de oameni îți urmăresc fiecare postare, tentația de a-ți împinge propriile interese (sau ale celor ce te sponsorizează) poate fi mare. De la promovarea subtilă a unui produs inutil, până la răspândirea de informații înșelătoare sau convingerea fanilor să adopte comportamente discutabile, influencerii pot depăși ușor granița dintre divertisment și manipulare. În România, am văzut cazuri concrete care au tras semnale de alarmă. De exemplu, alegerile prezidențiale din 2024 au fost marcate de o campanie online fără precedent, în care ~130 de influenceri de pe TikTok au promovat voalat un candidat, la comanda unui partid politic. Campania (#EchilibrușiVerticalitate) a strâns peste 2,4 milioane de vizualizări și a ajuns chiar trending global pe TikTok (locul 9 mondial), totul fără ca publicul să realizeze inițial că urmărește conținut plătit politic. Acest episod a evidențiat cât de ușor poate fi manipulat algoritmul unei platforme și cât de vulnerabil e publicul tânăr la mesaje mascate.

În continuare, vom explora cine sunt influencerii predispuși la astfel de practici, ce tactici de manipulare folosesc, unde (pe ce platforme) se întâmplă cel mai des și cum afectează toate acestea tinerii între 16–25 de ani. Vom aduce și studii, statistici sau exemple reale din România pentru a susține fiecare idee. Scopul nu este demonizarea tuturor creatorilor de conținut, mulți sunt responsabili, ci expunerea acelor adevăruri incomode despre latura întunecată a influencer-ilor. Doar cunoscând aceste mecanisme ne putem feri de ele. Să începem cu tipurile de influenceri care recurg frecvent la manipulare.

Tipuri de influenceri manipulatori în online-ul românesc

Nu toți influencerii sunt la fel, fiecare nișă are propriile tentații și metode de a-și convinge publicul. În 2025, în România vedem manipulare online în diverse domenii, de la beauty și lifestyle până la crypto și pseudo-știință. Iată principalele categorii de influenceri implicați și modul în care pot manipula:

Influenceri de Beauty & Lifestyle

Acest grup include vedete de pe Instagram, YouTube sau TikTok care promovează modă, frumusețe, călătorii și un stil de viață „aspirațional”. Manipularea aici se face adesea prin idealuri nerealiste și consumerism feroce. De pildă, o vloggeriță de beauty poate afișa un ten perfect și un trup fără cusur, obținute însă cu filtre, editări sau proceduri cosmetice, atribuind totul unei creme miraculoase sau unui ceai „detox”. Urmăritorii, impresionați de rezultatele prezentate, cumpără produsul sperând la aceeași transformare. Se creează astfel un FOMO (fear of missing out), sentimentul că, dacă nu cumperi și tu acel produs sau nu adopți acel trend, „pierzi” ceva important. În realitate, publicul nu vede întregul tablou: filtrele, lumina, sponsorizările ascunse. În 2023, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) a constatat tocmai această practică, mulți influenceri de top nu marcau corect reclamele. ANPC a trimis scrisori oficiale celor mai mari 10 influenceri de pe Instagram din România, cerându-le să nu mai prezinte reclamele ca și cum ar fi recomandări spontane. Cu alte cuvinte, dacă promovezi o cremă pentru care ești plătit, trebuie să spui clar acest lucru, nu să lași impresia că e descoperirea ta personală. Din păcate, până la intervenția autorităților, multe astfel de reclame mascate au convins mii de oameni.

De asemenea, influencerii de lifestyle manipulează emoțional prin viața lor aparent perfectă: vacanțe exotice constante, gadgeturi de ultimă generație, haine scumpe, toate prezentate ca normalitate. Publicul tânăr ajunge să-și compare viața obișnuită cu acest „highlight reel” editat și se poate simți inferior sau insuficient. Astfel, devine mai ușor de influențat să cumpere produse și servicii promovate drept secretele fericirii. “Vrei și tu o viață ca a mea? Ia-ți acest obiect, folosește codul meu de reducere!”, un mesaj implicit des întâlnit. Dovezile sociale joacă și ele un rol: un influencer de beauty poate menționa că „toată lumea folosește acum produsul X, a devenit viral”, determinând fanii să se urce în bandwagon (carul cu fân al trendului) ca să nu rămână în urmă. Puțini realizează că uneori viralitatea e fabricată, se cumpără like-uri și urmăritori pentru a simula popularitatea. Un raport din România arăta că aproape jumătate dintre influencerii de pe Instagram și-au „umflat” artificial numărul de urmăritori sau aprecieri, tocmai pentru a părea mai convingători și a atrage colaborări. Această fațadă de perfecțiune și popularitate devine astfel o capcană: publicul crede că urmează sfaturile unui expert validat social, când de fapt urmărește o reclamă atent ambalată.

Influenceri de Fitness și Wellness

Pe zona de fitness, nutriție și wellness, manipularea ia forma promisiunilor facile de transformare. Știm cu toții acele clipuri cu antrenori personali care își arată corpul sculptat și pretind că se datorează unui anumit supliment sau program „minune” de 30 de zile. Realitatea este că, adesea, fizicul respectiv e rezultatul a ani de muncă, poate gene favorabile sau chiar practici nedeclarate (steroizi, operații estetice). Însă influencerul simplifică povestea într-un storytelling înșelător: „Eram gras și nefericit, dar am descoperit shake-ul proteic X și uite ce abdomen am acum!”. Urmează de obicei un apel la acțiune: „Cumpără și tu pudra proteică X cu codul meu de reducere, nu rata șansa (FOMO)!”. Publicul, dornic de rezultate similare rapide, poate cădea în plasă, investind bani și speranțe într-un produs supraevaluat.

O tactică emoțională frecventă aici este body shaming-ul implicit: influencerul subliniază cât de „rău” arată înainte și cât de „demn de admirat” arată după, inducând ideea că doar cu corpul „perfect” vei avea succes sau încredere în tine. Tinerii se simt astfel presați să urmeze diete extreme sau suplimente nesigure promovate online, riscându-și sănătatea. Pe rețele ca Instagram, unde imaginile contează, filtrele și post-procesarea amplifică iluzia, pielea fără imperfecțiuni, talia subțire, musculatura definită sunt adesea editate digital, dar publicul nu știe. Influencerul wellness poate afișa un bol de smoothie și un zâmbet larg, spunând că doar gândirea pozitivă și sucul „detox” l-au vindecat de orice problemă, banalizând complexitatea sănătății fizice și mentale.

Un alt aspect este aura de expert: mulți traineri online se autoproclamă „nutriționiști” sau „coach”, deși nu au calificări reale. Ei citează pseudo-științific tot felul de studii dubioase sau fac apel la „experiment personal”, „Uite, la mine a funcționat, deci e valid!”. Acesta e un apel la autoritate fals, ce profită de încrederea celor care îi urmăresc. Publicul tânăr, mai ales, poate fi impresionat de încrederea afișată și de rezultatele vizibile, fără să verifice dacă sfaturile au bază medicală reală. Astfel, unii ajung să elimine grupe alimentare esențiale, să ia pastile „naturiste” inutile sau chiar periculoase, doar pentru că idolul fitness de pe TikTok a garantat efectul lor. În lipsa unei educații nutriționale solide, aceste mituri propagate online pot face ravagii. Influencerii profită și de dovezi sociale: postează transformări spectaculoase ale altor clienți (uneori cazuri izolate sau chiar falsificate) pentru a convinge, „Uite câți oameni am ajutat, nu vrei să fii și tu următorul?”.

În România, fenomenul a devenit atât de răspândit încât autoritățile au început să tragă mici semnale de alarmă în privința promovării suplimentelor și dietelor online. Însă, neexistând reglementări stricte, rămâne responsabilitatea urmăritorilor să discearnă între un sfat de bun-simț și o schemă de marketing de pe urma căreia doar influencerul își modelează, garantat, contul bancar.

Influenceri de Crypto și Finanțe

Domeniul crypto/finanțe a atras un nou val de influenceri în ultimii ani, mai ales după boom-ul criptomonedelor. Aici manipularea se bazează pe lăcomie și promisiunea îmbogățirii rapide. Un tipar clasic: un tânăr influent pretinde că a făcut avere din tranzacționarea de Bitcoin sau NFT-uri și acum, din mărinimie, vrea să împărtășească „secretul succesului” cu urmăritorii. Ce nu spune este că, uneori, câștigul lui provine din însuși faptul că alții investesc pe urma sfatului său (schema pump and dump). De pildă, promovează insistent o monedă obscură, spunând că „va exploda curând, nu ratați, investește acum (FOMO)”. Prețul crește artificial pe măsură ce fanii cumpără, apoi influencerul (și cei din spatele schemei) vând brusc și profită, lăsându-i pe urmăritori cu investiții prăbușite.

Un exemplu real: În 2022, o investigație ProTV a arătat cum mulți români au fost păcăliți să plaseze sume importante într-o așa-zisă platformă de tranzacționare de criptomonede, la îndemnul unor influenceri de pe Instagram. Li s-au promis câștiguri uriașe (”dobânzi garantate, profituri de 5x în câteva luni”), dar totul s-a dovedit o schemă piramidală. Unul dintre păgubiți declara: „Recomandarea influencerilor a contribuit în proporție de 70–80% [la decizia mea de a investi], pentru că am zis: nu are cum o vedetă așa mare să promoveze o minciună”. Această mărturie e grăitoare, încrederea oarbă în prestigiul online al cuiva a făcut ca rațiunea (cum că suna prea frumos ca să fie adevărat) să fie suspendată. În astfel de cazuri, influencerii și-au „închiriat” practic credibilitatea unor escroci, contra cost, și au manipulat credulitatea fanilor spre dezastru financiar. Global, chiar vedete precum Kim Kardashian sau Floyd Mayweather au fost acuzați că și-au păcălit fanii să cumpere criptomonede dubioase promovate de ei, ajungând să fie dați în judecată pentru înșelăciune.

Tacticile specifice includ și apelul la autoritate: mulți se autointitulează „experți în investiții”, „analiști crypto” sau afișează un stil de viață luxos (mașini, ceasuri scumpe) ca dovadă că ”știu ei ce fac”. Mesajul subliminal: „Am făcut bani, deci sfatul meu financiar e demn de urmat”. În realitate, unii nu au nicio pregătire economică și poate nici nu au făcut bani din investiții reale, ci din cursurile și afilierile pe care vi le vând vouă. FOMO e și el intens exploatat: „Doar azi mai prinzi prețul ăsta mic la tokenul Y, apoi va fi prea târziu!”. Tinerii, dornici să nu rateze următorul Bitcoin, bagă economiile sau banii părinților într-un sac fără fund. Ba chiar unii influenceri crypto organizează giveaway-uri suspecte: „împart” criptomonede gratuite celor care se înscriu pe anumite platforme sau fac anumite acțiuni, în fapt, își cresc baza de adepți pe exchange-uri de care sunt afiliați sau creează hype în jurul unei monede pe care vor să o pompeze.

În România, conștientizarea fenomenului a crescut după ce presa a tot relatat despre țepe cu investiții. Un articol intitulat sugestiv „Români înșelați să investească în criptomonede la îndemnul influencerilor” detalia cum influencerii au ajutat escrocii să câștige credibilitate. În plus, nu există încă o reglementare clară: există doar câteva coduri de bune practici pentru influenceri, care recomandă transparență, dar „nu au rol de lege, deci nu sunt obligatorii”. Așadar, până vor exista poate legi care să protejeze consumatorii digitali, e junglă: fiecare trebuie să își poarte de grijă și să trateze cu scepticism promisiunile financiare care vin pe TikTok sau Instagram.

Influenceri de „Dezvoltare Personală” și Educație Financiară

O altă categorie populară o reprezintă așa-zișii „guru” de dezvoltare personală, educație financiară sau motivație. Îi vedem pe YouTube, Facebook sau la conferințe livestream: vorbitori carismatici care promit secretul succesului în viață. Ei pot manipula publicul prin storytelling emoționant și apel la aspirațiile profunde ale oamenilor. De regulă, povestea merge așa: „Am fost falit/bolnav/deprimat, am atins fundul sacului, DAR am descoperit [metoda mea revoluționară] și în numai 6 luni am ajuns milionar/fericit/plin de sens. Dacă am reușit eu, oricine poate!”. Acest tip de narațiune creează speranță și entuziasm, mai ales în rândul tinerilor care caută o direcție. Iar apoi vine și „soluția” oferită: un curs online, o carte, un webinar plătit sau un program de coaching personalizat, toate contracost, uneori la prețuri exorbitante. Manipularea constă în faptul că se supralicitează beneficiile (uneori ireale) și se ascund limitările. Nu ți se spune că poate 90% dintre cursanți nu ajung nicăieri sau că rețeta nu are nimic magic, ci e un amalgam de principii generale ambalate frumos.

Apelul la autoritate e esențial aici: mulți se intitulează „antrenor în NLP”, „expert financiar”, „coach certificat internațional” etc., titluri care sună impresionante, dar care pot fi greu de verificat sau pur formale. Unii afișează poze cu mari milionari sau filantropi, lăsând impresia de asociere, sau citează cărți de dezvoltare personală consacrate (Pe principiul: dacă îl menționezi pe Tony Robbins de ajuns de des, oamenii te vor asocia cu el). Astfel, publicul tânăr, poate fără experiență, îi acordă încredere crezând că au în față un adevărat mentor. Urmează de obicei tactici de vânzare agresivă: „Locuri limitate!”, „Doar astăzi la jumătate de preț!”, „Dacă nu investești acum în tine, vei regreta!”. Evident, toate acestea sunt menite să declanșeze FOMO și un sentiment de urgență artificială. Dacă te oprești să gândești critic, realizezi că un curs înregistrat online nu are cum să aibă „locuri limitate”, dar manipularea funcționează pe emoție, nu pe logică.

Un alt aspect este crearea unui cult al personalității. Adepții acestor guru ajung să îi venereze aproape orbește: le cumpără toate materialele, le distribuie citatele peste tot, îi apără pe forumuri dacă cineva îi critică. Influențabilitatea atinge cote maxime, tinerii pot ajunge să își schimbe decizii majore de viață (job, facultate, relații) bazându-se pe sfaturile universal-valabile spuse cu încredere de un necunoscut de pe internet. Există și pseudo-schme în această zonă: de exemplu, un influencer financiar ar putea organiza giveaway-uri cu premii în bani pentru cei care îi urmăresc seminarul, însă condiția de participare e să cumperi biletul (scump) la acel seminar, practic, o loterie mascată cu bani colectați de la însuși public. Sau cazuri în care sub paravanul „educației financiare”, tinerii sunt racolați în scheme MLM (multi-level marketing), li se spune că e un training despre afaceri, dar de fapt li se vinde iluzia că dacă vând și ei produse în piramidă se vor îmbogăți. Toate aceste metode se bazează pe visurile tinerilor: de afirmare, independență financiară, sens în viață. Iar influencerii de dezvoltare personală pot abuza de aceste visuri, vânzându-le fantezii frumos ambalate.

Desigur, nu negăm că există și traineri onești sau sfaturi utile în această sferă. Problema e atunci când așteptările create sunt intenționat ireal de mari, iar vina pentru eșec e apoi pasată tot pe umerii clientului („nu ai aplicat tu cum trebuie, mai cumpără un curs!”). Publicul trebuie să învețe să recunoască limbajul de lemn motivațional și tehnicile de vânzare emoțională, altfel riscă să rămână și cu banii dați, și cu moralul scăzut.

Influenceri de Pseudo-Știință și Conspirații

Poate cea mai periculoasă categorie este cea a promotorilor de pseudo-știință: persoane care răspândesc teorii conspirative, remedii miraculoase neverificate sau „informații alternative” care contrazic consensul științific. În România, din păcate, astfel de figuri au căpătat vizibilitate mai ales în ultimii ani, pe fondul pandemiei COVID-19 și al altor crize. Ei manipulează prin frică, dezinformare și neîncrederea în autorități. De exemplu, un influencer anti-vaccinare poate posta un video viral susținând că „vaccinurile sunt un plan secret de depopulare” sau că „5G ne controlează mințile”, prezentând pseudo-dovezi, imagini șocante, povești ale unor pretinse victime, documentare false. Publicul care deja are o doză de suspiciune față de sistem devine vulnerabil la acest apel la emoții primare (frică de moarte, grija pentru copii, furie împotriva “elitelor”). În loc să verifice informația cu surse medicale reale, mulți partajează din furie astfel de conținut, propagând și mai mult dezinformarea. Pe rețelele sociale, senzaționalul și șocantul prind repede „Ce urmează să vedeți vă va îngrozi!” ar putea fi intro-ul tipic la un clip care apoi lansează o teorie a conspirației virale.

Astfel de influenceri folosesc alura falsă de expert: se prezintă adesea drept „cercetător independent”, „doctor” (fără a preciza domeniul sau acreditarea) sau „jurnalist de investigație” care cică a descoperit adevărul ascuns. Folosesc un limbaj tehnic amestecat cu simplificări extreme, pentru ca mesajul să pară atât credibil, cât și ușor de digerat de publicul larg. În plus, rețelele sociale permit ca promotorii teoriilor conspirației să câștige rapid popularitate, ajungând la zeci de mii de oameni mai repede decât ar putea reacționa vreun dezmentițiu oficial. Practic, minciuna bine spusă zboară, adevărul o aleargă. Un exemplu local: în 2020–2021, grupuri online conduse de astfel de „influenceri” au răspândit idei că mascarea în școli e dăunătoare, că virusul e o invenție sau că tratamentele naturiste (vitamine, ceaiuri) sunt suficiente. Unii părinți, convinși de aceste mesaje, au refuzat măsuri sanitare pentru copiii lor, punându-i în pericol. Avem deci un impact direct al manipulării: decizii de viață sau de moarte luate pe baza informațiilor false livrate cu încredere de cineva de pe internet.

Pe lângă subiecte medicale, intră aici și pseudo-știința în sens larg: astrologi care prezic viitorul și influențează decizii (când să te căsătorești sau să semnezi un contract, în funcție de stele), promotori ai „leacurilor băbești” pentru boli grave (convingând oameni să renunțe la tratamente dovedite), sau chiar fantaști care rescriu istoria (ex: teoriile dacopate sau alte mituri naționaliste pseudo-istorice). În 2025, consumul de content tip TikTok și YouTube Shorts a crescut, platforme unde aceste idei pot fi ambalate atractiv în clipuri de 1 minut cu text mare și muzică dramatică. Fără context sau contradicție, ele par cu atât mai credibile. Dovezi sociale false apar și aici: „Mii de oameni au folosit remediul X și s-au vindecat”, ni se spune, fără nicio documentare, dar e suficient cât să credem că dacă atâția au încercat, poate e ceva adevărat. Influencerii pseudo-științifici organizează uneori și comunități „închise” (grupuri de Facebook, canale de Telegram) unde își radicalizează fanii, izolându-i de sursele contrare de informație. Astfel, orice dovadă științifică reală e respinsă ca „propagandă a sistemului”, iar cultura gândirii critice este practic anihilată.

Pentru un observator extern, multe din aceste teorii par absurde. Însă când ele sunt livrate de un influencer carismatic, într-o perioadă de anxietate și confuzie (cum a fost pandemia), găsesc teren. Persoanele care se simt pierdute găsesc alinare crezând că au descoperit „adevărul ascuns” și devin și ele apostoli ai mesajului mai departe. Manipularea emoțională atinge apogeul: „te îmbolnăvesc intenționat, vor să-ți facă rău copiilor, noi suntem singurii care vă spunem asta, haideți să ne unim împotriva lor!”. Iată ingredientele unei rețete periculoase care, dincolo de like-uri și share-uri, poate provoca pierderea încrederii în medici, abandonul tratamentelor, tensiuni sociale și chiar violență. Combăterea acestui tip de manipulare e dificilă, dar esențială, revine la final cuvântul despre gândirea critică și educație, însă până atunci să analizăm unde se întâmplă toată această influență: pe ce platforme și în ce fel.

Platformele principale și modul de manipulare pe fiecare

Influencerii își desfășoară activitatea pe diverse rețele sociale, iar platforma influențează tipul de manipulare. În România, cele mai importante trei sunt TikTok, Instagram și YouTube, fiecare cu specificul și audiența sa. Să vedem cum funcționează manipularea pe fiecare și ce tendințe actuale avem:

TikTok

TikTok a explodat pur și simplu în rândul tinerilor români. La începutul lui 2024, existau ~8,97 milioane de utilizatori români de TikTok, iar ei petreceau în medie 32,5 ore pe lună pe această platformă — mai mult decât pe oricare alta. Publicul TikTok este majoritar foarte tânăr, iar formatul constă în videoclipuri scurte, ultra-virale, livrate de un algoritm care te prinde în mreje rapid. Această combinație face ca manipularea să fie ușoară și masivă pe TikTok. Conținutul apare în feed-ul „For You” chiar și de la conturi pe care nu le urmărești, dacă algoritmul detectează că e „atractiv”. Asta înseamnă că un influencer poate atinge audiențe mult peste baza lui de followers, dacă știe să joace după algoritm.

Tacticile pe TikTok includ mult apel la emoție și șoc: în 15–60 de secunde trebuie să captezi atenția, așa că influencerii manipulatori vor folosi titluri alarmiste pe clip („Nu o să crezi asta!”, „Șocant, dar adevărat”), imagini puternice și muzică tensionată. Pentru generația foarte tânără, pragul de verificare a informației este minim, dacă un clip e popular, tind să-i dea crezare și să-l distribuie. Astfel, dovezile sociale (like-urile, vizualizările) țin loc de credibilitate. Un studiu internațional din 2023 a relevat că pe TikTok, Instagram și Snapchat, utilizatorii acordă mai multă atenție celebrităților și influencerilor decât jurnaliștilor sau instituțiilor media când vine vorba de știri. Pe TikTok, ~55% dintre utilizatori iau contact cu știrile prin influenceri de pe platformă, față de doar 33% care văd conținut de la mass-media tradițională. Asta spune tot despre puterea influencerilor aici, practic devin formatori de opinie, uneori fără niciun merit jurnalistic. În România, s-a constatat că TikTok a fost „ținta ideală pentru manipularea alegerilor” și a altor campanii de dezinformare în 2024, conform unui raport al experților francezi. De ce? Pentru că algoritmul permite crearea unui val artificial de opinie foarte repede. În cazul campaniei pro-Georgescu menționate, strategii au folosit micro-influenceri care postau mesaje aparent inofensive („Mergeți la vot, alegeți un lider potrivit”) împreună cu un hashtag dedicat, apoi o armată de conturi coordonate au inundat comentariile cu numele candidatului dorit, ridicând astfel vizibilitatea lui și făcând clar publicului despre cine se vorbește. Practic, algoritmul TikTok a fost „alimentat” să creadă că Georgescu e extrem de popular, favorizându-i conținutul. Influențatorii respectivi (circa 100 la număr, cu ~8 milioane de urmăritori cumulat) și-au manipulat publicul fără să le spună că mesajele erau comandate. Mulți urmăritori au perceput acele clipuri ca pe niște îndemnuri civice spontane, nu ca pe reclamă politică, deci n-au realizat că sunt ținta unei campanii orchestrate. Acesta e doar un exemplu politic, dar mecanismul se aplică și la produse sau idei: with enough influencers parroting același mesaj pe TikTok într-un timp scurt, publicul îl va înghiți drept mainstream.

O altă trăsătură TikTok este trendul audio și vizual. Influențatorii pot folosi sound-uri populare și meme-uri în vogă pentru a-și camufla mesajul manipulator în spatele unui conținut amuzant. De exemplu, în loc să prezinte direct o teorie pseudo-științifică, o pot insera ca glumă sau scenetă într-un trend hazliu, publicul se distrează și absoarbe ideea pe nesimțite, fără să mai ridice scuturile critice. În plus, caracterul interactiv, duete, comentarii pe ecran, provocări, face ca userii să participe activ la propagare. Un influencer poate lansa o provocare (challenge) legată de un produs: „Folosiți și voi filtrul ăsta să arătați cum v-ar sta după dieta X timp de 1 lună”, lumea intră în joc și astfel se creează buzz gratuit pentru dieta respectivă, care de fapt e un program vândut de influencer. Ingenios și manipulator.

Pe TikTok observăm și ascensiunea live-urilor unde influencerii discută cu fanii în timp real. Aici manipularea ia forma presiunii de grup: pe live chat, dacă influencerul spune ceva contestabil, fanii înfocați îi atacă imediat pe cei sceptici, creând o cameră de ecou. De asemenea, prin live se pot orchestra flash-sale-uri: „Doar în timpul acestui live, cumpărați produsul meu cu 50% reducere”, iar sub impulsul momentului (și eventual câteva conturi false care scriu „am cumpărat deja, abia aștept!”), zeci de tineri pot face achiziții neplanificate.

Pe scurt, TikTok amplifică manipularea exponențial: viteza, amploarea virală și publicul foarte tânăr îl fac mediul propice pentru dezinformare, scam-uri și influențare mascată. În 2025, TikTok nu mai e doar o aplicație de dansuri și farse, ci și un teren de luptă pentru atenția și credulitatea publicului. Iar în România, unde consumul e în creștere și reglementarea e practic inexistentă.

Instagram

Instagram rămâne platforma unde influencerii de lifestyle, beauty și fashion excelează. Cu ~5,3 milioane de utilizatori români la începutul lui 2024 (și majoritatea tineri, 18–34 ani, conform distribuțiilor demografice), Instagram este vitrina vieților aparent perfecte. Aici manipularea are loc într-un mod mai subtil, dar constant. Feed-ul este plin de fotografii atent regizate, clipuri scurte (Reels) și Stories de 24h, toate oferind fragmente idealizate. Influencerii manipulează prin exemplul personal filtrat: arată doar ce e frumos, interesant, dezirabil la viața lor, creând standarde imposibile. Acest lucru influențează comportamentele de consum, urmăritorii vor hainele, cosmeticele, stilul de viață promovat, chiar dacă nu își permit sau nu au nevoie reală.

Reclamele mascate au fost mult timp o problemă pe Insta, cum menționam mai devreme cu intervenția ANPC. Spre deosebire de TikTok, unde un clip viral poate fi oricum, pe Instagram adesea „reclama” ia forma unei postări în care influencerul ține în mână un produs sau folosește un anumit hashtag. Dacă nu există mențiunea clară (#ad, #publicitate sau altele similare), urmăritorii pot crede că influencerul chiar folosește spontan acel produs și îl iubește. Înșelăciunea constă în omisiune: se ascunde relația comercială. În 2023, ANPC a subliniat că influencerii nu pot lăsa să se creadă că acționează spontan și dezinteresat dacă, în realitate, promovează un brand contra cost. Cu alte cuvinte, dacă bei un ceai „detox” doar pentru că ești plătit, nu pretinde că pur și simplu îți place la nebunie și de asta îl bei zilnic. Această practică a fost (și încă este) larg răspândită. Consumatorii au fost manipulați să cumpere tot felul de produse, creme, suplimente, haine, gadget-uri, datorită încrederii în recomandarea „sinceră” a idolului lor online, care de fapt era o reclamă. Abia recent publicul a început să fie mai vigilent, observând disclaimere sau întrebând direct „E pe bune sau e reclamă?”. Un sondaj din 2022 arăta că aproape 74% dintre români nu au încredere în recomandările de produse făcute de influenceri, semn că lumea s-a mai prins de truc. Totuși, marketingul cu influenceri continuă să crească, semn că, indiferent ce declarăm în sondaje, comportamental tot ne lăsăm convinși măcar uneori de ceea ce vedem la ei.

Pe Instagram, manipularea mai vine și din cultura “like”-urilor. Influencerii știu că pentru a-și menține audiența și colaborările, trebuie să păstreze o imagine aspiratională. Așa că își cosmetizează realitatea: fotografii editate (corpul subțiat, pielea netezită), zâmbete și fericire continuă, niciun moment de slăbiciune. Acest highlight reel perpetuu îi face pe urmăritori să creadă că influencerii „le știu pe toate”, altfel cum de reușesc să trăiască așa? Prin urmare, când un astfel de influencer vine cu un sfat sau opinie, publicul îl ia adesea de bun. Dacă o vedetă de lifestyle spune „acest stil de dietă m-a umplut de energie”, fanii nu prea stau să verifice știința din spate, ci vor imita, căci „uite ce bine arată, clar funcționează”. Aici se manifestă efectul halo: pentru că admirăm o persoană într-un domeniu (ex: modă), tindem să acordăm greutate și opiniilor sale în altele (ex: nutriție, relații, politică chiar). Influencerii știu asta și unii profită: își dau cu părerea pe subiecte unde n-au expertiză, influențând percepții. De exemplu, am avut influenceri de beauty comentând despre siguranța unui vaccin sau influencer de cooking promovând o schemă de împrumut rapid, audiența lor preia informația ca validă, nefiind conștientă de bias.

Stories-urile Instagram, efemere dar foarte urmărite, sunt alt vehicul de manipulare. Pentru că dispar în 24h, influencerii se simt mai liberi să posteze lucruri controversate sau reclame mai dese, știind că nu rămâne feed-ul pătat. Ei folosesc polls și Q&A pentru a interacționa cu fanii, par apropiere reală, dar de fapt sunt instrumente de creștere a engagementului și de culegere de informații despre public. Un influencer poate întreba inocent în Story: „Care este cea mai mare insecuritate a voastră legată de ten?”, primind sute de răspunsuri despre acnee, riduri etc. A doua zi, ce să vezi, lansează fix un produs care „rezolvă” problema menționată de majoritatea, publicul simte că „uite, mă înțelege, exact de asta aveam nevoie”, când de fapt totul a fost calculat. Manipularea aici e prin personalizare și empatie simulată.

Instagram excelează și la shopping integrat, postările au tag direct către produs, influencerii au propriile lor branduri adesea. Astfel, ei devin și comercianți, nu doar marketeri, ceea ce ridică miza. Vezi vedete locale care își lansează linii de cosmetice sau haine: toată prezența lor online devine o reclamă continuă la propriul magazin. Publicul e fidel și cumpără „ca să o susțină” pe X sau Y, chiar dacă raportul calitate/preț poate nu justifică. Aici e un amestec de manipulare emoțională (loialitate față de persoană) cu tactici de marketing clasice.

Pe Insta, așadar, manipularea publicului ține de cultivarea aspirației: totul e frumos, cool și de dorit „dacă mă urmărești, îți arăt cum să fii ca mine”. Iar monetizarea acestei aspirații se face fie prin reclame voalate, fie prin branduri personale, fie prin parteneriate unde publicul e convins să facă acțiunea dorită (like, swipe up, cumpără) fără să clipească.

YouTube

YouTube este platforma „clasică” de conținut video lung, unde mulți influenceri și-au început cariera. În România, YouTube are cea mai mare bază de utilizatori, ~13,3 milioane (cam 67% din populație) la începutul lui 2024. Asta înseamnă că practic toată lumea, de la copii la bunici, folosește YouTube în diverse moduri: muzică, tutoriale, vloguri, știri. Influencerii de YouTube (YouTuberii) au un alt tip de relație cu publicul: prin video-uri de 10–30 de minute sau mai lungi, creează o legătură mai strânsă, oamenii simt că îi cunosc ca pe niște prieteni. Această încredere construită în timp poate fi însă și ea exploatată.

O metodă comună de manipulare e integrarea sponsorizărilor în conținut editorial. De exemplu, un vlogger de tehnologie face un review la un telefon. Publicul crede că e o analiză onestă, dar undeva la final sau în descriere, cu litere mici, aflăm că videoul e sponsorizat de producătorul telefonului. Chiar dacă influencerul își dă silința să fie obiectiv, un bias tot există, de obicei vor accentua punctele pozitive și vor minimiza defectele. Mulți YouTuberi anunță la început „Acest video este sponsorizat de…” ceea ce e fair, dar modul în care prezintă apoi produsul e practic o reclamă soft. Publicul, mai ales cel tânăr sau neavizat, poate lua drept gură de evanghelie spusele lor, neînțelegând subtilitatea marketingului. Un exemplu actual: canalele de crypto românești (sau internaționale traduse) deseori promovează platforme de trading, wallet-uri sau monede anume în videoclipuri educative. Un tânăr care vrea să învețe despre crypto găsește video-ul, nu-și dă seama că e conținut sponsorizat, și percepe recomandarea platformei X ca un fapt, nu ca pe o reclamă. Astfel, se înscrie, eventual investește bani, fără să fi evaluat imparțial opțiunile.

YouTube are și fenomenul de clickbait, titluri și thumbnail-uri exagerate ca să te facă să dai click. Aici manipularea e mai mult pentru trafic, dar contează: un influencer poate pune titlul „Mi-am distrus mașina făcând asta…” cu thumbnail șocant, iar în video e vorba de o banalitate cu o glumă. Însă odată ce ai dat click, i-ai crescut vizualizările (poate și durata de vizionare dacă te-a ținut curios). Pe termen lung, acest stil de a exagera totul formează publicul să reacționeze doar la stimuli extremi, deci influencerul va continua să împingă limitele.

Pentru subiecte controversate, YouTube devine adesea spațiul unor narative elaborate. Spre deosebire de TikTok unde totul e pe repede înainte, pe YT conspiratiile și pseudoștiința se pot prezenta în „documentare” de o oră, cu aparență foarte profesională. Influencerii care aderă la asemenea idei pot manipula mai profund, oferind ceea ce pare o argumentație coerentă. De exemplu, sunt clipuri cu sute de mii de vizualizări ce „dovedesc” că Pământul e plat sau că nu am fost pe Lună, luând bucăți de informație și rearanjându-le tendențios. Cine intră pe „gaura iepurelui” algoritmică (adică vede unul, apoi i se recomandă altul și tot așa) poate ieși de acolo convins de teorii fanteziste. Algoritmul YouTube a fost criticat chiar pentru că favorizează conținutul extremist sau conspiraționist, pentru că aceste clipuri rețin atenția mult (oamenii se uită fascinați), ceea ce pentru algoritm e semn de calitate. Astfel, manipularea prin YouTube poate lua forma unei radicalizări lente: un tânăr se uită la un video de comentarii politice la mișto, apoi la unul puțin mai extremist, și treptat ajunge să urmarească vloggeri cu ideologii toxice (extremism politic, misogenie gen „red pill”, ură rasială etc.). Tot procesul e foarte subtil, influencerii strecoară ideile controversate printre glume și relatări personale, deci par sincere și acceptabile.

Pe partea de consum și lifestyle, YouTube are mulți vloggeri de daily life, familie, travel. Publicul petrece efectiv timp „alături” de ei prin ecran, ceea ce creează o familiaritate. Când acest vlogger își lansează un produs sau recomandă ceva, fanii reacționează ca la sfatul unui prieten apropiat. Aici manipularea e mai mult una de relație: se folosește capitalul de simpatie. Spre exemplu, un cuplu celebru de vloggeri de familie din RO își prezintă viața cu copilul mic. Ei au câștigat încrederea mamelor și tinerelor familii care îi urmăresc. Când promovează apoi o gamă de scutece sau un supliment de copii, lumea le acordă credit, ”dacă ei îl folosesc la bebelușul lor, sigur e bun”. Nimeni nu se gândește că poate produsul e promovat doar fiind sponsor, mai ales dacă nu se menționează clar.

Livestream-urile pe YouTube (ex: sesiuni de gaming live, Q&A live) pot duce la tipuri interesante de manipulare: unii influenceri primesc donații în timpul live-urilor și creează momente dramatice ca să încurajeze fanii să trimită bani (plâng pe stream, fac scene, sau promit ceva special dacă ating o anumită sumă). Aceasta e manipulare emoțională și uneori chiar financiară, practic transformă divertismentul în telejurnal unde „trebuie” să plătești ca să îi arăți susținere. Tinerii pot cheltui sume serioase (din buzunarul părinților uneori) ca să primească o secundă de atenție (un „mulțumesc” pe live de la idolul lor).

Pe YouTube există totodată comentariile, un spațiu unde influencerul poate manipula perceția publicului prin modul cum gestionează feedback-ul. Unii șterg comentariile critice, lăsând doar laudele, creând aparența unui consens că „toată lumea e de acord” cu ei. Alții își trimit fanii (armata digitală) să atace pe alte canale sau pe rețele rivale pe cei cu opinii contrare (fenomenul de hate mob). Astfel, controlează narațiunea publică despre ei.

În concluzie, YouTube e un mediu matur, cu conținut bogat, unde manipularea e mai puțin stridentă vizual decât pe TikTok sau Insta, dar poate fi profundă. Aici se formează comunități de durată, se împărtășesc idei complexe și se construiește încredere pe termen lung. Influencerii care aleg să manipuleze pe YouTube pot face mult rău tocmai pentru că publicul lor este foarte atașat și implicat. De la a-i convinge să cumpere tot ce scot pe piață (merchandise, cursuri, servicii) până la a-i influența cum să gândească despre lume, posibilitățile sunt vaste. Platforma în sine nu moderează agresiv conținutul manipulator, atât timp cât nu violează clar politicile, deci răspunderea cade din nou pe consumator să discearnă.

Impactul asupra tinerilor între 16–25 de ani

Poate vă întrebați: „Bine, dar cât de mult rău poate face un simplu influencer? Chiar sunt tinerii afectați serios sau își dau seama că e doar internet?” Din păcate, impactul este real și măsurabil, mai ales la grupa de vârstă 16–25 de ani, adică Generația Z (și tinerii mileniali). Aceștia au crescut practic odătă cu rețelele sociale: mulți își făceau cont de Facebook sau Instagram în școala generală, iar acum în 2025 unii adolescenți deja preferă TikTok în loc de Google pentru căutări. Un studiu OMS în 44 de țări a constatat că România are cei mai mulți adolescenți care folosesc excesiv rețelele sociale. Aproape jumătate dintre copiii noștri (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi online, majoritatea pe social media. Gândiți-vă: 6 ore din 24, o pătrime din viața cotidiană, în care ești expus la fluxuri nesfârșite de informații și influențe. Supradoza digitală vine la pachet cu presiune socială, suprastimulare și uneori respingere (cyberbullying), constată tot studiile.

Pentru tinerii de 16–25 de ani, influencerii au înlocuit adesea sursele tradiționale de autoritate. Un sondaj Reuters Institute arăta că aceștia au mai multă încredere în influencerii de pe net decât în jurnaliști când caută știri. Practic, dacă un eveniment major are loc, e posibil ca un adolescent să aștepte reacția vloggerului favorit în loc să citească un articol de presă. Asta e o schimbare fundamentală în modul cum se formează opinia publică. Și deschide poarta către dezinformare și manipulare, dacă influencerul în cauză are o agendă sau pur și simplu e el însuși neinformat.

Comportamentele de consum sunt puternic influențate. Tinerii cumpără astăzi haine, gadgeturi, alimente, inspirându-se direct din trendurile de pe Instagram și TikTok. Un exemplu banal: moda energy drink-urilor promovate de vloggeri de gaming, s-a creat un trend printre adolescenți să bea anumite mărci de energizante la ore târzii, imitând streamerii. Aparent inofensiv, dar cu efecte negative potențiale (dependență de cofeină, somn haotic, probleme de concentrare la școală). Alt exemplu: lansările de colecții capsulă cu influenceri, mii de tineri stau la cozi sau dau refresh la site-uri să cumpere hanoracul „ed. limitată” scos de idolul lor online. Mulți cheltuie sume mari din bugetul personal pentru a deține o bucățică din brandul influencerului. Apare astfel o loialitate de brand extremă, în care decizia de cumpărare nu mai e rațională (raport calitate/preț), ci emoțională (vreau să aparțin comunității X).

Încrederea exagerată în influenceri poate duce la situații critice: să iei suplimente dubioase, să încerci provocări periculoase (challenge-uri) sau să îți neglijezi propriile nevoi. Gândiți-vă la tinerii care țin diete severe pentru că așa a zis o vedetă fitness, pot ajunge la tulburări de alimentație. Sau fete care își compară corpul cu al influencerelor de beauty și dezvoltă anxietate, depresie, dismorfie corporală. InfoCons nota că expunerea intensă la rețele e asociată cu creșterea riscului de tulburări de alimentație și probleme de sănătate mintală la adolescente (cum sunt anxietatea și depresia). Avem și relatări directe: într-un studiu Salvați Copiii, o adolescentă de 16 ani spunea „Dacă postez ceva și nu primesc reacții, încep să mă sperii… mă simt tot mai singură”. Această frază arată cât de adânc s-a infiltrat validarea online în stima de sine a tinerilor. Când influencerii pe care îi urmăresc primesc mii de like-uri într-un minut, un tânăr obișnuit simte că eșuează social dacă nu primește și el atenție. Așa se creează un cerc vicios: pentru a fi și ei validați, tinerii încearcă să copieze ce văd la influenceri, de la stil vestimentar până la opinii exprimate, pierzându-și uneori identitatea proprie. Panorama.ro menționa că social media contribuie la formarea unei identități virtuale care poate intra în conflict cu identitatea reală, generând presiuni sociale puternice la adolescenți. Practic, tinerii ajung să trăiască pentru imaginea online, nu pentru sine, devenind mai ușor de modelat după cum „bate vântul” trendurilor.

Un alt impact este politizarea sau lipsa ei sub influența noilor media. O cercetare CJI nota că majoritatea tinerilor români se consideră foarte puțin informați politic. Pe de altă parte, când vine vorba de implicare civică, tot rețelele îi mișcă: vedem proteste sau cauze sociale care prind la tineri doar după ce devin challenge-uri share-uibile (ex: #10YearsChallenge vs un call real la vot). Astfel, modul în care influencerii prezintă (sau ignoră) subiecte serioase afectează direct implicarea socială a noii generații. Dacă idolii lor fac glume pe seama votului sau promovează pasivitatea, e probabil ca mulți tineri să le urmeze exemplul, considerând „cool” să fii detașat. Invers, dacă un influencer popular îndeamnă la o acțiune (fie și una negativă), are potențialul de a mobiliza în masă. De exemplu, tot episodul Georgescu: au fost mulți tineri de 18–20 de ani expuși la mesajele pro-candidat pe TikTok, iar unii poate chiar au votat influențați de ele.

Influențabilitatea la această vârstă e mai mare deoarece creierul încă își formează mecanismele de autocontrol și analiză critică. E vârsta la care cauți modele și apartenență. Influencerii oferă ambele, se prezintă drept modele de succes și creează comunități de fani (oamenii simt că aparțin „tribului” urmăritorilor X). A sfida opinia grupului devine greu, deci dacă în acel grup se normalizează un comportament (fie el și nociv, precum vaping-ul sau bullying-ul), mulți tineri îl vor adopta fără filtrul critic. Și fiind online, astfel de influențe ajung uniform peste tot: dacă înainte anturajul de pe strada ta te influența, acum anturajul e la nivel de țară sau lume, condus de câteva vedete digitale.

Efectele psihologice și sociale pot fi pe termen lung. Încrederea în sine poate fi erodată de comparația continuă cu standardele nerealiste propagate. Empatia poate scădea, pentru că totul e mediat și centrat pe propria persoană (selfie culture), tinerii pot avea dificultăți în a se conecta autentic în viața reală. Răbdarea scade (obișnuiți cu satisfacția instant online, viața offline pare lentă și plictisitoare). Iar în extremis, fragilizarea emoțională îi face mai vulnerabili la probleme de sănătate mintală. Specialiștii avertizează asupra acestor riscuri: însingurare, anxietate, depresie. Nu e de mirare că vedem tot mai des tineri copleșiți, care nu mai știu cine sunt dacă îi scoți din mediul online unde își primesc validarea.

Din fericire, există și un revers: tinerii nu sunt complet pasivi. Unii devin tot mai conștienți și sceptici la manipulare, discută între ei, demască public minciunile (vezi trendurile de fact-checking pe TikTok, creatori care arată diferența dintre pozele editate și realitate, etc.). Generația Z are și anticorpi digitali, fiind născuți în asta. Dar educația media și sprijinul sunt cruciale. Mulți încă nu-și dau seama când sunt manipulați, e nevoie de ghidare pentru a naviga în siguranță online. Vom aborda în concluzie ce se poate face. Până atunci, e clar că influența influencerilor asupra tinerilor e un fenomen cu două tăișuri: oferă comunitate și inspirație, dar poate cauza și prejudicii emoționale, financiare și atitudinale serioase. Depinde de noi, ca societate, să ne asigurăm că tinerii au busola critică calibrată când navighează acest ocean digital plin de sirene ademenitoare.

Gând final

Influența „influencerilor” în România anului 2025 este ca un cuțit foarte ascuțit: poate tăia pâinea cunoașterii sau poate răni grav discernământul. Am văzut cum, în goana după faimă, like-uri și bani, unii creatori de conținut aleg calea scurtă a manipulării publicului. Fie că vorbim de reclame ascunse sub postări aparent inocente, de tactici emoționale ca să stârnească FOMO și să ne golească portofelele, sau de propagarea de informații false pe post de adevăr revelat, aceste practici există și ne pot influența viața de zi cu zi. Adevărurile incomode pe care le-am expus, de la fake followers și până la escrocherii crypto promovate de vedete, sunt un semnal de alarmă că nu ne mai permitem luxul naivității digitale.

Ce e de făcut? În primul rând, gândirea critică trebuie să ne fie scutul de fiecare dată când consumăm conținut online. Să ne întrebăm: Cine spune asta și de ce? Ce are de câștigat? Sunt dovezi reale sau doar vorbe frumoase?, aceste întrebări simple ne pot salva de la a pica în multe capcane. Dacă un influencer ne împinge insistent să cumpărăm ceva sau să credem ceva, să fim un pic sceptici. Să căutăm informații din surse independente, să citim recenzii, să cerem și opinia unor specialiști autentici (medici, profesori, finanțiști, nu doar „experți” autoproclamați). Educația media joacă aici un rol vital: ar trebui predată în școli, discutată în familie. Tinerii trebuie învățați cum funcționează algoritmii, ce sunt bulele informaționale, cum recunoști o dezinformare sau o reclamă ascunsă. Organizații non-profit și media independente deja fac eforturi în acest sens, dar e nevoie ca și sistemul educațional formal să preia inițiativa. Un adolescent care înțelege că un video de pe TikTok poate fi parte dintr-o campanie manipulatoare va fi mult mai greu de păcălit.

Responsabilitatea digitală revine și platformelor și influencerilor înșiși. Platformele ca Instagram și TikTok ar putea îmbunătăți modul de semnalare a conținutului sponsorizat sau manipulator. De exemplu, să penalizeze conturile care diseminează constant dezinformări dovedite sau care încalcă flagrant regulile de publicitate (unele măsuri există, dar încă insuficiente). Influencerii, la rândul lor, ar trebui să conștientizeze puterea pe care o au, și să o folosească etic. Faptul că nu există o lege care să te pedepsească dacă promovezi un produs prost nu înseamnă că nu ai o datorie morală față de comunitatea ta. Integritatea ar trebui să fie moneda de schimb, nu doar banii din colaborări. Cei onești și transparenți ar trebui apreciați și susținuți, iar cei care își manipulează publicul ar trebui sancționați de judecata publicului, prin unfollow, feedback critic, expunere. În fond, audiența este cea care dă putere influencerilor: un influencer fără urmăritori nu mai influențează pe nimeni.

Așadar, avem și noi ca public un cuvânt de spus: să nu mai răsplătim comportamentele toxice. Să nu mai distribuim orbește știri senzaționale neverificate, să nu mai venerăm persoane doar pentru că sunt populare online, ignorând derapajele lor. Să fim dispuși să spunem „NU cred așa ceva fără dovezi” chiar și când toată lumea din jurul nostru dă share. E un exercițiu dificil, știm presiunea socială online e reală, „dacă toți prietenii cred influencerul X, cum să fiu eu singurul contra?”. Dar exact acest conformism e țintit de manipulatori. Curajul de a gândi pe cont propriu a devenit o super-putere în era digitală.

În final, manipularea online prin influenceri e o problemă a întregii societăți digitale. România anului 2025 e profund conectată, și, cum zice vorba, „cu putere mare vine și responsabilitate mare”. Avem puterea de a comunica instant, de a influența mase, de a schimba mentalități printr-un simplu video. Responsabilitatea noastră este să folosim acea putere cu grijă și să ne protejăm unii pe alții de abuzurile ei. Gândiți critic, informați-vă din mai multe surse și nu luați de bun tot ce spune un influencer, oricât de carismatic ar fi. Până la urmă, like-urile dispar, trendurile se schimbă de la o zi la alta, dar efectele deciziilor noastre rămân.